Firmele mici spun adio fondurilor europene

Uniunea Europeana ofera fonduri pentru dezvoltare, singura conditie fiind ca investitorii sa suporte o parte din valoarea investitiei din surse proprii sau din alte finantari. Aceste fonduri europene sunt bani nerambursabili oferiti investitorilor pentru a-si incepe / dezvolta afcerile si a crea locuri de munca si dezvoltare regionala.

Si totusi tara noastra nu reuseste sa absoarba aceste fonduri, lucru invocat foarte des de conducatorii politici ca o problema grava ar ar trebui rezolvata. Aceasta rezolvare insa a devenit si mai grea acum, odata cu scaderea drastica a creditarii pentru firme mici si mijlocii.

Gravele probleme cu care se confrunta sistemul, precum birocratia excesiva si numarul foarte mare de functionari incompetenti si dezinteresati, nu sunt noutati, insa nu au fost rezolvate pana acum si exista putine sperante ca vor fi solutionate vreodata.

Este o situatie tragica, intr-o tara in plina criza econmica sa vezi statul ca are la dispozitie fonduri europene NERAMBURSABILE si nu reuseste sa le dea catre investitori. Si mai grav insa este faptul ca tot politicienii vin apoi si ne spun ca nu sunt bani, insa acesta este un lucru normal atat timp cat foarte multe societati care ar trebui sa plateasca impozite la stat dau faliment datorita lipsei de finantare precum si birurilor mari pe care trebuie sa le plateasca.

Masuri pentru a iesi din criza exista si sunt usor de gasit, iar daca nu le gasim noi ar putea fi suficient chiar sa copiem pur si simplu de la alte tari. Este insa nevoie sa gasim oameni de buna credinta care sa fie interesati si de altceva decat propria imagine si care sa poata aplica niste masuri utile, masuri de bun simt care sa stimuleze micii intreprinzatori si sa nu mai sufoce.

Un articol interesant pe acest subiect gasiti si in Evenimentul Zilei

Citeste mai departe!

Ce se intampla cand nu predau masina firmei de leasing

Daca o persoana are mai multe rate neachitate la un contract de leasing, societatea finantatoare va dispune returnarea bunurilor finantate. In cele mai multe cazuri bunurile care fac obiectul acestor contracte sunt autovehicule, insa returnarea lor catre firma de leasing nu il scapa pe client si de datorie.

Astfel clientul ajunge sa ramana fara bun dar in continuare dator. Cuantumul datoriei difera de la o societate la alta. Unele firme, precum Porsche Leasing, sunt corecte si cer achitarea numai a facturilor restante, in timp ce altii solicita diverse sume cu titlu de daune, uneori ajungand sa ceara toate ratele ramase pana la sfarsitul contractului.

Atunci cand afla ca datoria nu va disparea indiferent daca preda sau nu bunul, unii clienti nu mai sunt atat de doritori sa returneze masina, chiar daca plata ratelor a devenit foarte dificila. Teoretic este dreptul firmei de leasing sa isi ia inapoi bunul al carui proprietar este, insa modul in care aleg sa faca acest lucru lasa de foarte multe ori de dorit. Recuperatorul va incerca sa ia bunul, prin ce mijloace poate. Uneori, mijloacele sale includ si lovirea sau vandalizarea masinii, sau amenintarea persoanei care o detine.

Chiar daca lucreaza la limita legii, recuperatorii sunt mult mai ieftini decat un executor judecatoresc si pot rezolva problema intr-un termen mult mai scurt, asa ca societatile de leasing prefera sa apeleze la ei, si sa amane cat mai mult un proces in fata instantei judecatoresti, deoarece acolo lucrurile dureaza mai mult.

Pentru a evita reclamatiile clientilor si eventualele procese care pot aparea in urma abuzurilor comise de recuperatori, companiile de leasing se delimiteaza de acestia, firmele de recuperare fiind societati diferite, specializate doar cu recuperarea si vanzarea masinii. Astfel reprezentantul firmei de leasing poate sa spuna linistit ca nu stie nimic de comportamentul recuperatorului, deoarece lucreaza la o alta firma, iar recuperatorul poate sa spuna fara sa minta ca nu stie ce sume sunt de achitat si nici nu il intereseaza, treaba lui fiind sa recupereze masina.

Delimitarea dintre ei este insa doar formala, pentru ca ambii reprezinta aceiasi parte, iar maniera agresiva in care actioneaza este rusinoasa si afecteaza grav credibilitatea societatilor care apeleaza la serviciile lor.

Alte articole asemanatoare:

Ce se intampla daca nu platesti ratele la leasing

Recuperatorii de masini achizitionate in leasing

Citeste mai departe!

Firmele de leasing recupereaza tot mai mult, dar tin la pret

Companiile de leasing au tot mai multe bunuri recuperate - numarul lor a crescut semnificativ in ultima jumatate de an - dar nu reusesc sa le vanda, in conditiile in care majoritatea finantatorilor nici nu se gadesc sa faca reduceri masive de preturi pentru a scapa de stocuri pe o piata fara cerere.

De exemplu, daca in noiembrie anul trecut VB Leasing avea afisate pe site aproape 1.200 de bunuri recuperate, acum numarul lor a trecut de 1.600. La BCR Leasing recuperatele au urcat de la 429 in noiembrie anul trecut la 770 in prezent. Un alt exemplu este Marfin Leasing, care are acum o lista de doua ori mai lunga de bunuri recuperate decat acum sapte luni, mai exact 370.

Finantatorii spun ca, in timp ce pentru masini mai exista o oarecare cerere, camioanele si autoutilitarele nu intereseaza pe nimeni. "In sectorul autoturismelor exista cerere, nu este foarte mare, dar este constanta. Problema este la camioane si autoutilitare, unde piata este blocata", spune Cornel Coca Constantinescu, CEO al MKB Romexterra Leasing.

Pe piata exista in prezent mii de masini, camioane, echipamente si cladiri scoase la vanzare de firmele de leasing dupa ce le-au recuperat de la clienti care nu si-au mai platit ratele. Chiar daca revanzarea merge foarte greu, firmele de leasing nu prea lasa din pret. De exemplu, la Marfin Leasing aceeasi masina Alfa Romeo GT se vinde de luni bune la pretul de 12.200 de euro (fara TVA).

Seful MKB Romexterra Leasing spune ca acest lucru se intampla deoarece firmele de leasing nu sunt vanzatori de masini si, din acest motiv, calculele pe care si le fac sunt diferite de cele ale unui dealer auto, care nu actioneaza pe o piata puternic reglementata.

Citeste tot articolul in Ziarul Financiar

Citeste mai departe!

Piata de leasing isi continua declinul: -32% in T1

Piata de leasing, cel mai lovit sector al economiei in 2009, si-a continuat declinul si in primul trimestru din acest an, inregistrand o scadere de 32% a valorii bunurilor finantate, pana la 242,7 milioane de euro, potrivit datelor Asociatiei Societatilor Financiare (ALB).

In 2009 piata de leasing a scazut cu 72%, pana la 1,33 mld. euro.

"Una dintre principalele cauze ale acestei evolutii (din primul trimestru - n. red.) o constituie birocratia excesiva si de lunga durata a procedurii judiciare de executare silita, precum si lipsa unor masuri fiscale si macroeconomice de sustinere a agentilor economici in perioada de criza financiara", a declarat Adriana Ahciarliu, secretarul general al ALB.

De la debutul crizei firmele de leasing au recuperat mii de masini, echiapmente si bunuri imobiliare de la clientii care nu si-au mai putut plati ratele. Din aprilie anul trecut procedura de recuperare a fost ingreunata prin introducerea obligativitatii obtinerii acordului unui judecator pentru recuperarea bunului finantat. Piata a ramas dominata de finantarile auto (autovehicule de pasageri, vehicule comerciale grele si usoare), cu o valoare de 141,5 mil. euro, in scadere cu 36% fata de primele trei luni din 2009.

Cititi mai multe in Ziarul Financiar

Citeste mai departe!

Situatie dramatica la firmele de leasing si credite: un contract din trei le aduce pierderi

Cand ai probleme cu ei, sunt foarte agresivi si inflexibili. Au reguli stricte care de cele mai multe ori sunt greu de adaptat la fiecare caz particular. Asa ca ajung in situatii complicate in care clientul nu mai poate plati iar bunul adus in garantie nu poate fi valorificat.

Creditele neperformante au ajuns sa reprezinte o treime din portofoliul institutiilor financiare nebancare, dublu fata de vara anului trecut si de aproape cinci ori mai mult decat in urma cu doi ani. Aceasta evolutie reprezinta inca o lovitura pentru finantatori, dupa scaderea cu 72% a pietei de leasing in 2009, in conditiile in care firmele din aceasta piata erau obisnuite cu cresteri de peste 40% pe an.

Citeste articolul complet in Ziarul Financiar Citeste mai departe!

Restantele romanilor s-au dublat, iar creditele considerate pierdere au crescut de cinci ori

O consecinta normala a costurilor impovaratoare ale creditelor, precum si a dificultatilor cu care se poate face o refinantare este faptul ca tot mai multe persoane inceteaza sa isi mai achite ratele, sau intarzie foarte mult.

Bancile aveau de recuperat, la sfarsitul anului trecut, sume restante de 7,86 mld. lei (circa 1,9 mld. euro), fata de 3,32 mld. lei in decembrie 2008, pentru ca tot mai multi romani au intarziat cu plata ratelor lunare pe fondul cresterii somajului si al scaderii veniturilor disponibile ale populatiei si companiilor, arata datele BNR.

Cea mai mare parte a sumelor restante era reprezentata de intarzierile mai mari de 90 de zile, incadrate, potrivit normelor bancii centrale, in categoria pierdere si provizionate integral. Intarzierile mai mari de 90 de zile ajungeau in decembrie la 5,38 mld. lei (aproape 1,3 mld. euro), de aproape cinci ori mai mult decat la sfarsitul lui 2008.

In schimb, intarzierile mai mici de 60 de zile au intrat pe un trend descendent in ultimele luni, semnaland astfel o aplatizare a ritmului de crestere a restantelor. Analistii avertizeaza, totusi, ca portofoliile de credite ale bancilor vor continua sa se deterioreze cel putin pana la jumatatea acestui an.

"Atata timp cat somajul va creste, iar veniturile vor scadea ne putem astepta la o crestere usoara a restantelor in continuare. O aplatizare a ritmului de crestere a fost observata inca din a doua jumatate a anului trecut, iar tendinta se va mentine si in 2010", comenteaza Lucian Anghel, economistul-sef al BCR.

Citeste articolul complet in Ziarul Financiar Citeste mai departe!

Cat te costa sa ai un cont curent in Romania

Comisionul mediu de administrare a conturilor curente in lei ajunge la 2 lei/luna la nivelul pietei, cel mai mare comision, de 7,5 lei/luna, fiind perceput de Unicredit Tiriac Bank, potrivit datelor de pe site-urile bancilor.

BCR si BRD, cele mai mari banci dupa active, au comisioane de 2,5 lei, respectiv echivalentul a 0,7 euro (circa 3 lei) pe luna. Si ING percepe un comision de administrare a contului Cont'ROL de 28 de lei pe an (echivalentul a 2,3 lei/luna), dar ofera o dobanda de 8% pe an pentru sumele aflate in cont.

Un comision intre 1 leu si 1,5 lei pe luna percep si banci precum Volksbank, Raiffeisen, Piraeus sau Bancpost. Fac exceptie Banca Transilvania si Alpha Bank, care au oferte de conturi curente fara comision si nu isi taxeaza clientii nici pentru retragerile de numerar de la bancomatele proprii. Pe de alta parte, Alpha Bank nu acorda nicio dobanda la sumele din contul curent.

Citeste continuarea articolului in Ziarul Financiar

Citeste mai departe!

Foame mare la Cetelem

Din categoria “Eu sunt banca, am drepturi” va prezentam cea mai noua inovatie a firmei Cetelem IFN S.A.: TAXA RAMBURSARE CREDIT.

Logica in spatele acestei taxe este simpla: “Noi suntem amabili si iti dam voie sa ne platesti ratele si dobanzile, motiv pentru care trebuie sa ne achiti inca o taxa.”

Desi valoarea este destul de mica, modul in care aceasta taxa a fost introdusa este un exemplu clar al lipsei de respect pe care institutiile bancare sau nebancare o au fata de client.

Aceasta taxa a fost introdusa fara anuntarea clientilor si fara ca reprezentantul Cetelem sa informeze debitorul la acordarea creditului de existenta ei. Fiind vorba de o suma mica, probabil ca toti solicitantii de credit ar fi acceptat-o, insa introducerea unei astfel de taxe pentru toate contractele care erau deja in derulare este, fara indoiala, un abuz, mai ales pentru ca s-a facut fara o notificare prealabila a clientului.

Cineva, aflat intr-un post de conducere la Cetelem, a decis probabil intr-o zi ca firma lor mai are nevoie de 100000 RON. Asa ca a socotit: “50 000 de clienti inmultit cu 2 RON fiecare face exact suma de care avem nevoie”. Pentru ca nimeni nu si-a mai batut capul sa gaseasca un motiv legal pentru care sa solicite acesti bani clientului, au trecut pur si simplu pe chitanta suma de 2 lei si au numit-o “taxa rambursare”

In cazul in care nu s-a aflat inca si la Cetelem, taxa de rambursare a creditului se numeste “dobanda” si este pretul pe care il plateste un client pentru a se putea folosi de banii creditorului o anumita perioada. (definitia din DEX se poate gasi aici). Toate celelalte taxe percepute pe langa dobanda (comision de acordare, de administrare, de intretinere cont etc.) se numesc “costuri suplimentare” si trebuie comunicate clientului la semnarea contractului, pentru a putea da posibilitatea clientului sa afle care sunt costurile totale ale creditului si sa stie ce datorii va avea pe viitor. Introducerea de taxe noi dupa aceea este un abuz care ar trebui sanctionat.

Prima reactie a celor ce platesc rate la Cetelem a fost indiferenta: “Ce conteaza 1-2 lei in plus; oricum ratele sunt mari!” Insa odata ce acceptam introducerea de taxe abuzive, chiar si de valoarea mica, se creaza posibilitatea de crestere a acestora astfel incat banca sa isi creasca nejustificat veniturile pe seama clientului care nu se poate opune. De fapt aceasta taxa a fost initial de 1 leu, iar ulterior, probabil dupa ce au vazut ca clientii accepta sa plateasca, a crescut la 2 lei.

Dincolo de baza legala si contractuala, logica din spatele introducerii taxei este stupefianta. In loc sa multumeasca clientilor seriosi care vin pana la reprezentantele firmei sa isi plateasca rata, cei de la Cetelem aleg sa ii taxeze suplimentar. Daca le atragi atentia ca taxa respectiva e un abuz, functionarul iti va recomanda sa mergi la un intermediar, CEC Bank sau Posta Romana, unde se pare ca poti plati fara taxe. Aceasta e desigur o inducere in eroare, deoarece niciun intermediar nu face munca pe gratis. Probabil ca nu va percepe o taxa de la client in mod direct, dar cu siguranta vor exista comisioane de achitat care tot de la client vor fi solicitate.

Recomandam tuturor celor care sunt obligati sa achite aceasta inventie sa reclame abuzul la autoritatile competente, respectiv: Autoritatea pentru Protectia Consumatorului si Banca Nationala a Romaniei.

Recomandam acest lucru, nu pentru ca suma de 1 sau 2 lei este mare, dar pentru ca modul in care societatea de credit a decis sa impuna aceasta taxa este abuziv si sfidator la adresa clientului si este nevoie de o instutitie a statului sa intervina si sa le limiteze tendintele de incarcare a clientilor cu costuri aparute dupa semnarea contractului de credit.

Citeste mai departe!

Vanzarea garantiilor de catre banca

Din cauza crizei, băncile au rămas în brate cu terenuri şi imobile pe care nu le pot vinde nici la jumătate de preţ. Asta după ce, în urmă cu doi ani, elanul pe piaţa imobiliară era atât de mare încât băncile acordau credite de milioane de euro chiar şi persoanelor fizice, acestea urmând să fie rambursate din câştigurile viitoare, care n-au mai venit.

Volksbank de exemplu, are de recuperat 4,9 milioane de euro dintr-un credit acordat către două persoane fizice, în 2007. Banca se chinuie din aprilie să vândă terenul adus garanţie, fără succes.

Suma a fost împrumutată având la bază o garanţie imobiliară: un teren de peste 38.000 de metri pătraţi în Drumul Taberei. A venit criza, şi creditul n-a mai putut fi rambursat. În octombrie 2009, sumele neplătite se ridicau la 4,92 milioane de euro. Terenul se află în executare silită. Au fost organizate până acum două licitaţii: una în aprilie şi alta în decembrie 2009. Degeaba: tot nu s-au găsit cumpărători. Executorul bancar are posibilitatea legală să anunţe un preţ de pornire cu 25% mai mic decât cel din evaluare – însă, în această situaţie, s-ar ajunge la o sumă care abia acoperă datoria de recuperat. Terenul a fost evaluat la 6,63 milioane de euro.

Continuarea pe capital.ro

Citeste mai departe!