Top 5 carduri de credit cu cele mai mari dobânzi

Cardurile de credit sunt de departe cele mai scumpe produse bancare. Fiind vorba de sume mici, pentru care clientii nu sunt dispusi sa piarda timp cu calculul costurilor, bancile practica niste dobanzi uluitoare.

Aces lucru este legat si de faptul ca acest produs este, din punctul de vedere al bancii, mai riscant decat creditele clasice, deoarece se acorda mai usor, cu mult mai putine documente solicitate si fara garantii. Riscul bancii se traduce in costuri mai mari pentru client.

Cărţile de credit emise de instituţiile financiare din ţara noastră au o rată anuală a dobânzii efective cuprinsă între 19,5%, la Alpha Master Card Credit, şi 41,4% la cardul Euroline, potrivit site-urilor de specialitate.

Evenimentul zilei prezinta un top al celor mai scumpe astfel de produse. Citeste mai departe!

ING Bank iti face card, indiferent daca vrei sau nu

In urma cu cateva luni am solicitat un credit la ING Bank. Aveau o reclama pe site care suna bine si chiar am crezut ca au reinceput sa dea credite. Am mers intr-un ING Office am dicutat cu cineva de acolo, mi-a calculat suma pe care pot sa iau iar dupa aceea am dus actele necesare.

In timp ce completam cererea de credit, intre documentele de acolo am gasit o cerere de emitere card. I-am atras atras atentia ca nu am nevoie card, pentru ca am deja carduri de debit la alte banci si chiar nu mai vreau inca unul.

Am reprodus mai jos discutia:
„Trebuie sa facem cardul pentru ca banca noastra nu are caserii iar banii din credit se vireaza doar in cont”. Pai am conturi la alte banci, am doua carduri de debit, puteti sa mi-i virati acolo! „Nu. ING vireaza banii din credit doar pe cardul ING.” Bine atunci. Facem si cardul acela, dar sa nu imi faceti intai cardul si dupa aceia sa imi spuneti ca s-a respins solicitarea de credit. „Pai aveti motive pentru care sa se respinga?” Nu stiu, dar asa scrie in hartiile pe care mi le-ati dat: banca poate sa respinga creditul fara niciun fel de justificare. Deci daca va hotarati sa imi respingeti creditul, indiferent de motiv, nu imi veti face nici card, nu-i asa? „Da, desigur”.

Bineinteles ca creditul mi-a fost respins. Am aflat acest lucru dupa cateva saptamani cand am sunat la banca sa vad daca mai au vreo veste. Angajatul de acolo mi-a spus ca ma sunase de cateva ori sa ma anunte, dar nu am raspuns. Nu l-am crezut, dar oricum nu mai conta.

Dupa o luna de la aceasta intamplare primesc mesaj ca am un comision restant pe cardul de la ING. Deoarece e lipsa mare de clienti pe piata, ei s-au decis sa imi faca cardul, desi le-am spus clar ca nu am nevoie de el.

Am ignorat mesajul, insa dupa inca o luna sunt sunat de o domnisoara de la banca, sa vin sa imi iau cardul. Ii explic situatia, ca nu imi trebuie acel card, ca am completat cererea doar pentru ca voiam un credit care nu mi-a fost acordat, iar raspunsul ei este ca verifica si ma suna inapoi.

Intr-adevar, m-a sunat inapoi, numai ca dupa doua luni, sa imi spuna din nou sa vin sa iau cardul. Usor iritat, ii explic din nou situatia si faptul ca astept un telefon de la ea de ceva timp. Se balbaie, incearca sa imi explice ca nu ea m-a sunat data trecuta ci probabil un coleg, dar ca acum va verifica si ma va suna cu siguranta. Nu am mai auzit de ea de atunci, si au trecut inca vreo cateva luni.

Intre timp am mai primit cateva mesaje SMS in legatura cu comisionul restant, precum si despre promotiile ING sau ofertele pentru detinatorii de card la aceasta banca. Eu nu ma consider client ING, desi ei asteapta de la mine sa platesc comisioane chiar daca nu am vrut si nu am ridicat acel card.

Oricum astept cu interes ziua in care voi fi contactat din nou de ING sa imi platesc comisionul restant. Pana acum timpul nu mi-a permis, dar daca insista sa imi ceara bani fara sa fi prestat nimic, intentionez sa fac o sesizare la banca, sa anunt ANPC si apoi sa ii dau in judecata.

Si daca toate acestea nu merg, sunt curios sa vad ziua in care banca va incerca sa faca executare silita pentru un comision de cateva zeci de RON (mai putin de 100).

Ce mi se pare trist, este ca pana la aceasta intamplare aveam o parare buna despre ING, parere formata in urma a numeroase campanii de publicitate care m-au amuzat si m-au lasat sa cred ca ei ar fi diferiti. Si probabil ca sunt, insa foamea unor angajati de a avea cat mai multe carduri facute si de a-si atinge acel „target lunar” reuseste sa strice o imagine care a fost construita cu greu si cu investitii foarte mari in marketing.

Un card avantajos se va vinde fara a fi nevoie sa obligi clientul sa si-l faca. Insa mai e cale lunga pana vor intelege si angajatii ING acest lucru.

Citeste mai departe!

Depunere numerar pe card

Am fost la Banca Comerciala Carpatica. Trebuia sa depun bani pe un card care nu era la meu.

Prima incercare a fost un esec total. Agentia bancii din Bucuresti de pe Stefan cel Mare era in renovare sau in curs de desfiintare. Oricum ar fi fost, au tras jaluzelele la geamuri dar au uitat sa puna un afis sau sa incuie usa, asa ca am intrat si m-am trezit intr-un grup de muncitori care demontau de zor si care se uitau cam urat la mine, in sensul ca ce caut eu acolo. Am plecat oarecum amuzat de situatie, gandindu-ma la ce voi face eu in cazul in care s-a desfiintat banca fara sa anunte iar acum nu mai am unde sa depun banii.

Dupa aceasta vizita am mers la o agentie ceva mai mare, pe Calea Plevnei. Spre norocul meu aceasta mai functiona inca si am reusit sa fac depunerea.

Operatiunea dureaza aproximativ 10 minute si sunt pus sa completez o declaratie inutila privind sursa banilor, sursa pe care tot ei ma sfatuiesc sa o trec “salariu”. Inainte, cele 10 minute le petreceai fata in fata cu casiera care incerca sa se lamureasca ce vrei de la ea si cum se face depunerea.

Acum, insa, operatiunea s-a schimbat, a devenit mai “complexa”. Adica in loc de un functionar ai de-a face cu mai multi. Intai trebuie sa vorbesti cu portarul care va merge sa o aduca pe casiera de undeva in spate. Dupa ce vine casiera, ea te va trimite la o colega, singura din toata banca, si abia apoi trebuie sa te intorci la ea sa ii dai banii. Mi s-a explicat ca operatiunea se face acum “in doi pasi”, si nu m-ar fi deranjat cu nimic daca, in timp ce imi faceam eu cei doi pasi, nu ar fi venit o fosta angajata care a facut acelasi lucru ca si mine dar a terminat inaintea mea. Nu mi-am dat inca seama daca stia mai bine sa faca pasii sau daca nu cumva au luat-o functionarele de la ghiseu inainte pentru ca o cunosteau..

Si asa am inteles ca m-am bucurat degeaba atunci cand am intrat in banca si am vazut ca sunt singurul client. Oricum ar fi trebuie sa stai la rand si daca nu este rand se va face cu siguranta unul special pentru tine!

Cat despre operatiunea pe care inainte o facea un singur casier iar acum se face „in doi pasi”, e de inteles in contextul crizei economice. Adica daca in timp de criza pastrezi doi angajati neperformanti, trebuie macar sa le gasesti o utilitate. Iar cum clientii sunt putini, trebuie ca acei clienti oricat de putini ar fi sa treaca pe la toata lumea din banca..

Citeste mai departe!

Mergeţi la cei care v-au eliberat cardul

Buna ziua, am card la banca dumneavoastra si as dori sa`mi fac un descoperit de 2-3000 de euro. „Aveti card la noi?” Da, doamna. Va mira atat de tare? „Ce fel de card aveti?” Bleu. „Nu, din ce tip – Visa, Matercard?” Are importanta? „Sigur ca are. Dati-mi buletinul….A…pai in calculatorul meu apare ca sunteti arondat sucursalei sector X”. Asa e, doamna. Ei mi`au eliberat plasticul. „Suna urat plastic”. Imi prezint scuzele. Ei mi-au eliberat cardul. „Asa mai merge. Oricum, nu putem.”

Ce nu puteti? „Sa va facem descoperitul. E blocata aplicatia”. Si eu ce trebuie sa fac? „Sa mergeti la sucursala sa le cereti sa o deblocheze!”.Nu e mai simplu sa-i sunati dvs pe interior? „Nu” De ce? „Nu avem voie sa dam telefoane”.

Continuare pe blogul lui Dan Popa

Citeste mai departe!